Cunoscătorii îmi vor da dreptate. L-am întâlnit pe Fred Nuss la cursul Foto, cred că mai bine de o oră şi jumătate am fost în transă.
Fred NUSS: "A apăsa nu înseamnă nimic. Poate s-o facă orice copil. Nu asta este important. Important este să gândeşti înainte. Ce vreau să fac cu poza asta? Cui o arăt? O poză trebuie să aibă o direcţie. Undeva trebuie să ajungă! Dacă eu fac poze numai pentru mine, e foarte bine, e un exerciţiu colosal. Dar atunci tot eu trebuie să fiu ăla care taie în carne vie şi zic: poza asta este un rateu. Trebuie să am acest curaj. Sau vine altcineva şi spune: eu poza asta n-aş pune-o pe perete pentru că nu-mi spune nimic. Nici nu spune. O poză nu poate să vorbească, dar poate să-ţi dea destulă energie încât să se petreacă ceva în capul tău. Să zici: domnule, uită-te la reflexiile alea după ploaie, uită-te unde a pus sharful, te furnică ceva! Acolo începe plăcerea! Nu reproducerea propriu-zisă a Pieţei după o ploaie! Înainte gândiţi, plimbati-vă cu aparatul de gât şi faceţi-vă ordine în cap prima dată! Trebuie să vă impuneţi să faceţi o poză pe care înaintea d-voastră nu a făcut-o nimeni. Poate reuşiţi, poate nu! Dar cel puţin există tendinţa, dorinţa asta de a face aşa ceva!"
A urmat apoi prima mea urcare, după 10 ani de când sunt la Sibiu, în turnul Bisericii Evanghelice. Şi nu oricând, ci mult după ora de închidere a programului de vizitare!
Maestre (Daniel Bălţat), jos pălaria! Mulţumesc din suflet!
Ce dor mi-ai făcut de Sibiu! Eu am fotografia asta pe timp de zi :) Una din cele mai dragi mie. Tare frumos și adevărat ce a zis maestrul. Te îmbrățișez :)
RăspundețiȘtergere